1. 1. Se sapa gropile circular in diametru cu 30-40cm mai mari decat volumul sistemului radicular si cu o adancime de circa 40-50cm. In cazul unui sol argilos sau cu un continut sarac de pamant fertil ( usor de recunoscut dupa culoarea si aspectul pamantului negru de gradina), groapa trebuie sa fie mai mare cu pana la inca o data volumul radacinilor. Pamantul scos din prima jumatate a gropii se asaza intr-o parte iar celalat in partea opusa
2. La mijlocul gropii se fixeaza un tutore (un suport din lemn, bambus,fier,plastic cu rol de sustinere si dirijare a cresterii) de care se leaga puietul dupa plantare..Pe fundul gropii este bine sa se aseze un strat de mranita sau pamant fertil bine maruntit, din care se face o movilita, in care se vor rasfira radacinile.
3. Cu putin timp inainte de plantare, are loc o toaletare a puietului, ce consta in scurtarea radacinilor prea lungi. Cele groase se lasa de circa 35cm, iar cele subtiri de pana la 7-10cm ; radacinile foarte subtiri (mustatile) se scurteaza la 1-2cm. Radacinile care au o pozitie verticala se taie drept, iar cele laterale usor oblic.
4. Pentru a favoriza prinderea, inainte de a fi introdus puietul in groapa, se ´mocirlesc´ radacinile, adica se trec printr-un amestec de pamant galben, balega proaspata de vita sau gunoi de grajd nefermentat si apa in calitati egale, pana se obtine un amestec de consistenta smantanii.
5. Imediat dupa mocirlire, pomisorul se asaza in groapa, langa tutore, rasfirand radacinile cu mana in stratul de mranita sau de pamant bine maruntit de la fundul gropii.Adancimea de plantare este aproximativ cea in care a crescut puietul in pepiniera – usor de identificat urmarind modificarea culorii tulpinii la limita sub/supra-terana. Daca pomul a fost altoit, punctul de altoire trebuie sa ramana neingropat.Primul pamant care se pune in groapa peste radacini este cel scos de la suprafata si ultimul cel luat de la fundul gropii.Daca acesta este de slaba calitate, se inlocuieste cu pamant fertil de gradina amestecat cu mranita.Dupa ce s-au pus cateva lopeti de pamant peste radacini, se preseaza usor calcand cu piciorul, cu varful spre pom, iar cu calcaiul spre marginea gropii.Se repeta acest lucru pana la umplerea gropii, dupa care se face o adancitura in jurul pomului in care se toarna circa 20litri de apa.
6. Dupa 10-14zile de la plantare, tutorele se scurteaza la 10cm sub coroana pomului si se leaga pomul . Atentie a nu se utiliza sarma sau materiale rigide care pot strangula planta pe parcursul evolutiei

Buruieni dicotiledonate
Abutilon theophrasti (teisor)
Amaranthus retroflexus (stir)
Anagallis arvensis (scanteiuta)
Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului)
Datura stramonium (ciumafaie)
Galinsoga parviflora (busuioc salbatic)
Lamium purpureum (sugel puturos)
Mercurialis annua (trepadatoare)
Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica)
Rumex crispus (macris)
Sinapis arvensis (mustar salbatic)
Solanum nigrum (zarna)
Stellaria media (rocoina)
Thlaspi arvense (pungulita)

Explicatia unui gazon infestat nu poate fi usor de oferit datorita factorilor multipli ce pot contribui la acest rezultat nedorit. Se pot identifica insa cateva greseli comune sau des intalnite.Dintre acestea enumeram si noi cateva insotite de actiunile corective corespunzatoare :
- aportul de pamant utilizat pentru prepararea substratului de gazon a fost infestat cu seminte de buruieni ; pamantul dislocat sau aportul de pamant se trateaza dupa nivelare cu un ierbicid total de preferinta toamna.Considerand o remanenta de maxim 2-3saptamani, insamantarea sau aplicarea rulourilor se va face numai dupa 5-6 saptamani de la aplicarea ierbicidului.
- ingrijire necorespunzatoare a gazonului prin udare abundenta sau ineficienta ; utilizarea unui sistem de irigatii profesional ce obliga irigarea in fiecare punct a minim 2 daca nu 3 aspersoare ce asigura o cantitate de apa uniform distribuita in sol si astfel o eficienta maxima a udarii.
- dezechilibre chimice in sol datorate administrarii unor fertilizanti in cantitati incorecte ; utilizarea controlata a fertilizantilor chimici tinandu-se seama de particulitatile solului, a tipului de gazon cat si a perioadei de aplicare. Se recomanda utilizarea fertilizantilor organici.
- ingrijire defectuoasa in sensul fie ignorarii primelor stadii de evolutie a buruienilor intr-un gazon urmarit ; in primele 2-3 luni de la insamantare se urmareste cu atentie gazonul pentru identificarea tuturor buruienilor ce pot apare si inlaturarea acestora manuala.In cazul unei infestari majore se recomanda utilizarea ierbicidului selectiv pentru asa-numitele buruieni cu frunza lata si masuri speciale pentru buruienile monocotiledonate.
Ajunsi in acest punct, se acorda  o atentie deosebita celei mai agresive si mai greu de combatut dintre buruienile de gazon si anume PIRUL sau Agropyron repens.

Familia : Poaceae

Descriere : Specie perenă, cu stoloni lungi şi ramificaţi. Inflorescenţa este un spic compus, având spiculeţele aşezate cu partea lată pe rachis. Spiculeţele au la bază 2 glume ascuţite. Paleele inferioare sunt acute sau scurt-aristate. Pirul este o buruiană deosebit de păgubitoare culturilor de câmp, răspândită atât în culturi cât şi pe pajiştile naturale, îndeosebi în luncile inundabile ale râurilor.
Denumire populara : pir tarator
Sinonime : Triticum repens, Elytrigia repens, Elymus repens
Utilizarea ierbicidelor in acest caz este non-aplicabila gazonului si astfel ajungem in situatia cea mai grea de gestionat pentru un gradinar ce isi doreste un gazon de calitate.
Datorita radacinilor cu dezvoltare in profunzime ( pana la 40-50cm) , a gradului de regenerare extrem de ridicat dar mai ales a dezvoltarii accelerate, pirul (iarba dracului) este buruiana care se combate cel mai dificil implicand  costuri ridicate si eforturi sustinute din partea detinatorului de peluza.
Fara a exista o tehnologie stabilita si comun acceptata de combatere a pirului post-emergent gazonului, masurile de combatere sunt paradoxal cele de buna intretinere a gazonului si anume :
-    tundere peste 4cm si nu mai mult de 7cm pentru a evita traumatizarea gazonului (o data pe saptamana)
-    utilizare sistem de irigatii profesional
-    extragere lunara buruieni
-    scarificare anuala in special primavara dupa iernile prelungite si bogate in umezeala ce favorizeaza aparitia muschiului de pamant.
-    Tavalugire trimestriala
-    suprainsamantarea de toamna/primavara
-    Aerare in profunzime pentru afinarea solului si dezvoltarea sistemului radicular (de doua ori pe an)
-    fertilizare si erbicidare bilunara (in contratimp),
In cazul infestarilor grave singura solutie este decopertarea sau dislocarea pamantului si ierbicidarea totala.

Autor : Octavian Velica

Gradina

Proiectarea si constructia unei gradini combina arta esteticului impreuna cu cunostintele practice privind cresterea si dezvoltarea plantelor fara a se diminua importanta principiilor de intretinere a gradinii.

De aici si necesitatea consultantei de specialitate din partea arhitectului peisagist cat si a horticultorului fara de care o gradina nu poate exista nici la nivel conceptual dar nici macar cu un obiectiv practic.

O gradina poate fi definita ca locul de crestere a plantelor orientate in mod constient fie spre o destinatie ornamental- recreativa fie spre un rezultat practic ; de  multe ori ambele.

Arhitectura peisagera include aranjamentul si selectia plantelor cu amenajarea terenului prin combinarea elementelor de constructie : alei, poteci, iazuri etc cu accesoriile de gradina : mobilier de exterior, corpuri de iluminat, vase decorative,etc. , toate acestea intr-un concept unitar, echilibrat si in armonie cu cladirea si utilitatile existente.